Ceea ce face Parcul Kiseleff special nu este doar locația sa, într-un triunghi format de bulevardele Ion Mihalache, Aviatorilor și strada Ion Mincu, și nici faptul că a fost creat după construirea drumului omonim. Particularitatea acestui parc bucureștean este că a fost proiectat după planurile lui Karl Wilhelm Meyer, cunoscut pentru rolul său ca director al Grădinilor Imperiale din Viena și peisagistul responsabil de amenajarea grădinii Cișmigiu. Mai multe detalii despre istoria parcului găsiți pe bucharest.name.
Peisagistul Wilhelm Meyer
Parcul a fost creat pe locul unei păduri dese din această zonă a Bucureștiului. Finalizarea construcției parcului este asociată cu Gheorghe Bibescu și fratele său, moștenitorul tronului românesc, Barbu Știrbei. Parcul Kiseleff se întinde pe o suprafață de 31.690 de metri pătrați, cu peste 2.000 de tei plantați, flori, pavilioane și chioșcuri.
În 1844, peisagistul german Wilhelm Meyer a fost angajat pentru a proiecta viitorul parc Kiseleff, inaugurat oficial în toamna anului 1847. Grădina de tei plantată de-a lungul drumului – numit simplu „Șoseaua” la vremea respectivă – a devenit rapid unul dintre locurile preferate de promenadă pentru bucureșteni. În anii 1891-1892, la capătul nordic al parcului a fost deschis „Bufetul de la Șosea,” clădire proiectată de arhitectul Ion Mincu. Mai târziu, o linie de tramvai tras de cai a fost introdusă pentru a transporta vizitatorii direct la Bufet.
În interiorul parcului se află mai multe busturi ale unor personalități culturale, printre care Nicolae Leonard, Ovidiu, Barbu Ștefănescu-Delavrancea. Statuia poetului și astronomului iranian Hakim Omar Khayyam a fost amplasată pe un piedestal pe care odinioară se afla sculptura regelui Ferdinand. Monumentul dedicat savantului și filosofului a fost ridicat cu sprijinul Ambasadei Iranului, după vizita unui oficial din această țară. Parcul găzduiește, de asemenea, un complex de sculpturi format din patru piese, realizat de sculptorul Gheorghe Apostu.
Din 27 aprilie 2000, parcul este împodobit cu un nou monument – dedicat infanteriei române. Sculptura, turnată în bronz în propriul atelier al sculptorului Ioan Bolborea, este amplasată pe locul unui monument din perioada interbelică, demolat de Antonescu sub presiunea lui Hitler.
Generalul Kiseleff
Atât strada, cât și parcul Kiseleff poartă numele generalului Pavel Dmitrievici Kiseleff, care, între 1829 și 1834, a condus administrația militară rusă a Valahiei. Generalul Kiseleff a ajuns în București la începutul iernii, într-o perioadă de foamete severă provocată de ciuma otomană și de rechizițiile de alimente. El a impus o carantină pe Dunăre și a adus grâne din Odesa. Pentru a asigura un flux continuu de alimente și o infrastructură funcțională, a fost necesară o organizare politică eficientă. Astfel, au apărut Regulamentele Organice, primele constituții din Moldova și Valahia. De asemenea, a îmbunătățit starea drumurilor, podurilor și căilor de transport pentru a facilita comerțul, întrucât grânele pentru export erau transportate cu căruțele până la porturile dunărene. În principalele orașe, a asfaltat străzile, a îmbunătățit iluminatul și aprovizionarea cu apă, a achiziționat pompe de apă pentru stingerea incendiilor, a construit școli, închisori, cazărmi și primării.
În 1832, generalul a ordonat defrișarea unei păduri la nord de Capul Podului pentru construirea unui drum care astăzi îi poartă numele. La mijlocul secolului al XIX-lea, domnitorul Bibescu a dorit să ridice un monument în onoarea generalului Kiseleff, dar acesta a refuzat, preferând ca fondurile să fie folosite pentru un proiect de utilitate publică. Prin această decizie, Kiseleff a câștigat respectul și recunoștința bucureștenilor.
Bătălia Florilor
Din 1895, de Ziua Națională, sărbătorită pe 10 mai, s-a instaurat tradiția „Bătăliei Florilor.” După parada militară, oamenii, inclusiv florarii, se adunau pe ambele părți ale Șoselei pentru a saluta familia regală. Domnii și doamnele, elegant îmbrăcați, aruncau flori și salutau din trăsuri împodobite cu flori, mașini luxoase, balcoane sau de pe marginea drumului. Sărbătoarea dura până seara. După eveniment, o parte dintre invitați mergeau la recepții, alții se întorceau acasă, iar cei mai distinși se îndreptau către Palatul Regal. Drumul rămânea acoperit de flori, pe care copiii le adunau și le duceau acasă. Această sărbătoare minunată a continuat până la sfârșitul perioadei Belle Époque.
Astăzi, în Parcul Kiseleff au loc numeroase evenimente, de altă natură însă. Parcul Kiseleff este o oază de verdeață și prospețime, un mic colț de grădină verde care prinde viață ocazional prin târguri, concerte și expoziții organizate aici. Cei care iubesc activitățile în aer liber pot închiria biciclete pentru o plimbare prin parc. Parcul Kiseleff a fost inclus în lista monumentelor istorice ale Bucureștiului, statut pe care îl păstrează și astăzi.