Grădinile botanice nu sunt doar parcuri naturale. Aici sunt păstrate colecții documentate de plante vii, unde cuvântul-cheie este „documentate.” Toate aceste plante sunt utilizate în scopuri de cercetare științifică, expunere publică sau educație. În conformitate cu aceste cerințe, grădinile botanice trebuie să aibă o bază științifică solidă pentru a păstra colecțiile existente și a le menține pe termen lung. Aceasta implică o documentare riguroasă, monitorizarea diferitelor specii, etichetarea lor și asigurarea accesibilității publicului. De asemenea, Grădina Botanică trebuie să faciliteze schimbul de informații și de semințe cu alte instituții similare. Aceasta este misiunea Grădinii Botanice „Dimitrie Brândză” din București. Mai multe despre înființare și activitățile sale pe bucharest.name.
Înființarea Grădinii Botanice

Grădina Botanică „Dimitrie Brândză” din București respectă criteriile necesare și se bucură de o bază didactică și științifică solidă. Aici se conservă și se susține diversitatea plantelor, se desfășoară educație ecologică și activități recreative. Colecțiile identificate de plante sunt utilizate pentru instruirea studenților și în diverse cercetări științifice, contribuind la conservarea diversității plantelor și la informarea publicului. Până la sfârșitul anului 2020, colecțiile de plante vii din această grădină botanică includeau peste 3500 de unități taxonomice, iar în herbarul general sunt păstrate peste 520.000 de specimene, toate inventariate și incluse în bazele de date. O parte din colecții sunt păstrate și în muzeul grădinii, printre acestea aflându-se colecția de picturi a Angeolinei Santocono, ce include peste 2400 de acuarele.

În ceea ce privește istoria, Grădina Botanică din București a fost înființată în 1860 de către doctorul Carol Davila, printr-un decret semnat de Alexandru Ioan Cuza, domnitorul României. La acea vreme, grădina ocupa o suprafață de aproximativ 7 hectare. Primul director a fost botanistul calificat Ulrich Hoffmann.
Palatul Vasile Șuțu

Din 1866, administrarea grădinii botanice a fost preluată de profesorul Dimitrie Grecescu, o personalitate remarcabilă în botanica românească. Grecescu a adus contribuții semnificative la dezvoltarea Grădinii Botanice, promovând schimburile cu grădini botanice din alte țări europene și îmbogățirea colecțiilor. Sub conducerea sa, a fost publicat primul catalog al plantelor din sectoarele deschise și din serele grădinii.
În 1874, Grădina Botanică a primit un nou spațiu, fiind mutată pe terenul Palatului Vasile Șuțu. În același an, grădina a devenit parte a Universității din București, fiind administrată de Facultatea de Științe. Conducerea instituției i-a fost încredințată profesorului Dimitrie Brândză, un botanist de renume, care a inițiat obținerea unui teren potrivit pentru reorganizarea grădinii în conformitate cu misiunea sa. În 1884, eforturile sale au fost încununate de succes, fiind alocate terenul și fondurile necesare. Amenajarea noilor spații a inclus construirea primelor sere, inspirate de cele din Grădina Botanică din Liège, și edificarea Institutului Botanic, care cuprindea departamentele de biologie vegetală, herbar și Muzeul Botanic. Aici au avut loc și primele plantări de arbori și arbuști.
Renașterea după Al Doilea Război Mondial

În 1932, Grădina Botanică a intrat sub administrarea Primăriei București, fiind astfel îndepărtată temporar de la scopul și menirea sa inițială. Al Doilea Război Mondial a adus daune semnificative clădirilor, colecțiilor de plante, spațiilor exterioare și activităților de predare și cercetare științifică.
Situația Grădinii Botanice s-a schimbat radical din 1954, când a revenit sub administrarea Universității din București. Procesul de revitalizare a inclus construirea unui complex de sere destinate cultivării materialului vegetal necesar pentru sectoarele exterioare. În 1960 a fost construit un nou Institut Botanic, care include departamentele de botanică, microbiologie și genetică. Aici se află și herbarul general (secțiunea de plante superioare). În perioada 1973-1976 a fost construit un nou complex de sere expoziționale, cu o suprafață de peste 2500 de metri pătrați. În 1978 a fost inaugurat noul Muzeu Botanic, proiectat pe baze ecologice. Între 2008 și 2014, serele Grădinii Botanice au trecut printr-un proces de reabilitare, finanțat atât din bugetul de stat, cât și cu sprijinul donatorilor internaționali.
În 1994, în cadrul primei Sesiuni Naționale de Comunicații Științifice Botanice, Grădinii Botanice a Universității din București i s-a atribuit numele profesorului Dimitrie Brândză, cel care a muncit din greu pentru a o transforma în ceea ce este astăzi.
