Grădina Cișmigiu

Grădina Cișmigiu — cea mai veche grădină publică a Bucureștiului, ridicată dintr-o mlaștină

Este singurul loc din centrul Capitalei unde poți intra dintr-un bulevard aglomerat și, în treizeci de pași, să nu mai auzi orașul. Circa șaisprezece hectare de arbori maturi, alei șerpuite, un lac cu bărci vara și un rond de piatră cu busturile a doisprezece scriitori români — toate așezate exact acolo unde, până la mijlocul secolului al XIX-lea, era o baltă insalubră de la marginea orașului. Cișmigiu este cea mai veche grădină publică a Bucureștiului, gândită de un grădinar-șef adus de la Viena și deschisă oficial în 1854. Numele nu vine de la vreun boier, ci de la cișmigiu — slujbașul care avea în grijă cișmelele cu apă ale orașului.

Puncte de atracție

• Rondul Roman (Rotonda Scriitorilor) — inaugurat în 1943, în stilul grădinilor romane antice: doisprezece busturi de piatră pe socluri înalte, printre care Mihai Eminescu, Ion Luca Caragiale, Ion Creangă, Vasile Alecsandri, Nicolae Bălcescu, Titu Maiorescu, George Coșbuc, B.P. Hașdeu, Alexandru Odobescu, Alexandru Vlahuță, Duiliu Zamfirescu și Ștefan Octavian Iosif.
• Lacul Cișmigiu — inima grădinii, săpat și canalizat în timpul lui Barbu Știrbei, cu legătură spre Dâmbovița; vara se închiriază bărci cu vâsle, iar iarna, când îngheață, devine patinoar natural — tradiție documentată încă din 1883, când aici s-au ținut concursuri de patinaj.
• Monumentul Eroilor Francezi — realizat din marmură de Carrara în 1922 de sculptorul Ion Jalea, în memoria militarilor francezi căzuți în Primul Război Mondial pe teritoriul României.
• Monumentul Eroilor Americani — piatră de granit inaugurată în 2002, dedicată celor 378 de militari americani morți în al Doilea Război Mondial în spațiul românesc.
• Izvorul lui Eminescu — mica fântână-monument din zona umbrită a grădinii, unul dintre cele mai fotografiate colțuri ale parcului.
• Zona „La Cetate” — ruinele unei mănăstiri din 1756, despre care se transmite că avea un tunel secret spre Palatul Crețulescu și spre malul Dâmboviței.

Ce vei găsi aici

Cișmigiu nu este un parc de agrement, ci o grădină în sensul vechi al cuvântului: compusă, cu perspective gândite, terase de piatră, poduri și un arboret plantat deliberat, specie cu specie, acum aproape o sută șaptezeci de ani.

• Un arboret matur ieșit din plantările anilor 1850, când au fost aduse peste 30.000 de exemplare de arbori și arbuști din județele Dâmbovița și Gorj, plus plante ornamentale de la Viena și Brașov.
• Specii exotice pentru epoca lor și rămase și azi rarități în oraș: magnolii, meri decorativi cu flori roșii, frasini plângători, cireși japonezi și paulownia.
• Alei sinuoase pe mai multe niveluri, cu balustrade, scări de piatră și poduri peste brațele lacului.
• Terase și chioșcuri istorice, plus spațiul tradițional al jucătorilor de șah și table — un obicei local vechi de decenii, cu mesele ocupate din primăvară până toamna târziu.
• Locuri de joacă pentru copii și o zonă amenajată pentru câini, în partea de nord a grădinii.
• Busturi și plăci comemorative răspândite pe alei, printre care cele ale lui Gheorghe Panu și ale Smarandei Gheorghiu.

Ce poți face și pentru cine

• Turiști în tur de centru istoric — este pauza verde ideală între obiectivele centrale; o oră aici reașază complet ritmul unei zile de vizitare.
• Pasionați de literatură română — Rondul Roman este singurul loc din țară unde canonul literar clasic stă adunat, în piatră, într-un singur cerc.
• Familii cu copii — bărcile de pe lac, rațele, locurile de joacă și distanțele scurte dintre atracții fac vizita fezabilă chiar și cu preșcolari.
• Cupluri — aleile umbrite și podurile de peste lac sunt, de peste un secol, locul clasic de întâlnire al bucureștenilor, prezent inclusiv în proza lui Caragiale.
• Fotografi de arhitectură și natură — combinația de vegetație densă, piatră veche și clădiri interbelice care se văd peste coronament e greu de găsit altundeva în oraș.
• Seniori și locuitori din centru — bănci numeroase, umbră constantă vara și o buclă scurtă, comodă, pentru plimbarea zilnică.

Cum ajungi și informații practice

Grădina se află în Sectorul 1, chiar în centrul Bucureștiului, la câteva minute de mers pe jos de principalele obiective ale zonei centrale. Cu metroul, cele mai apropiate stații sunt Izvor, pe magistralele M1 și M3, și Universitate, pe magistrala M2; din oricare dintre ele se ajunge la o intrare în grădină într-un mers scurt, fără urcușuri. Zona este traversată și de numeroase linii de transport de suprafață care leagă centrul de restul orașului. Intrarea în grădină este liberă și nu se cumpără bilet; grădina are mai multe porți, deschise pe tot parcursul zilei, iar aleile principale sunt iluminate seara. Se plătesc separat doar serviciile: închirierea bărcilor pe lac în sezonul cald și consumația la terasele din interior. Pentru o traversare simplă sunt suficiente 20-30 de minute; pentru o vizită reală, cu Rondul Roman, malul lacului și zona monumentelor, alocă între o oră și două.

Când să vizitezi

Primăvara este momentul în care se vede cel mai bine intenția proiectului original: magnoliile și cireșii japonezi plantați încă din secolul al XIX-lea deschid sezonul în martie-aprilie, iar grădina trece de la schelet la volum în două săptămâni. Vara, coronamentul dens ține o diferență de temperatură sesizabilă față de bulevardele din jur, bărcile circulă pe lac, iar mesele de șah sunt ocupate de dimineața până seara. Toamna dă cel mai bun contrast al anului între frunzișul galben-roșu și piatra albă a soclurilor din Rondul Roman, cu alei mult mai liniștite decât în vacanța de vară. Iarna grădina rămâne deschisă și frecventată: când lacul îngheață solid, se patinează pe el, continuând o tradiție veche de peste un secol, iar ramurile golite scot la iveală monumentele și perspectivele ascunse restul anului de vegetație.

Bine de știut

Povestea locului începe cu apă, nu cu grădini. În zonă exista din secolul al XVII-lea un iaz folosit la pescuit, cunoscut ca lacul negustorului Dura, iar în 1779 domnitorul Alexandru Ipsilanti a poruncit construirea unor cișmele publice; slujbașul care le supraveghea se numea cișmigiu, iar de la funcția lui a rămas numele întregului loc. Terenul a rămas însă mlăștinos și insalubru până când, în jurul anului 1830, generalul Pavel Kiseleff a dispus asanarea lui și transformarea în grădină publică. Proiectul propriu-zis a fost lansat de domnitorul Gheorghe Bibescu, care l-a adus în 1847 pe peisagistul Wilhelm Friedrich Carl Meyer, fost director al grădinilor imperiale de la Viena, ajutat de grădinarul Franz Hörer; Meyer a rămas administrator al grădinii din 1848. După abdicarea lui Bibescu, domnitorul Barbu Știrbei a decis săparea lacului și a canalului de legătură cu Dâmbovița. Între 1850 și 1854 au fost plantate peste 30.000 de exemplare, iar în 1852 grădina a primit primul gard de palisadă și o sută de bănci de lemn fără spătar. Inaugurarea oficială a avut loc în 1854. În 1882 grădina a primit iluminat electric, iar în 1883 pe lacul înghețat s-au organizat concursuri de patinaj. Multă vreme a funcționat aici și o mică grădină zoologică, cu urși, lupi, vulpi și castori, desființată ulterior. Astăzi ansamblul este clasat monument istoric.

Sfaturi pentru vizitatori

• Intră dinspre latura de nord dacă vrei să ajungi întâi la lac și lasă Rondul Roman la final — perspectiva dinspre apă spre rond este cea pentru care a fost gândită compoziția.
• Dimineața devreme și ultima oră înainte de apus sunt intervalele în care aleile centrale sunt cel mai puțin aglomerate, inclusiv în weekend.
• Iarna, verifică starea gheții înainte de a coborî pe lac; patinajul are aici tradiție, dar se practică doar când suprafața este îngheșată solid și zona este deschisă publicului.

Întrebări și răspunsuri

Cișmigiu este un bar sau o cafenea? Nu. Cișmigiu este o grădină publică — cel mai vechi parc al Bucureștiului, cu o suprafață de circa șaisprezece hectare și un lac în mijloc. Confuzia apare pentru că în interiorul și în jurul grădinii funcționează terase și localuri care poartă același nume, dar obiectivul în sine este un parc, nu un local.

De unde vine numele Cișmigiu? De la cuvântul cișmea, cu origine turcă, care înseamnă fântână cu jgheab. Cișmigiul era slujbașul însărcinat cu supravegherea și întreținerea cișmelelor publice ale orașului, iar de la funcția lui a rămas numele zonei și apoi al grădinii.

Cine a proiectat grădina și când s-a deschis? Peisagistul Wilhelm Friedrich Carl Meyer, fost director al grădinilor imperiale de la Viena, chemat în 1847 de domnitorul Gheorghe Bibescu și ajutat de grădinarul Franz Hörer. Lucrările de înfrumusețare s-au încheiat în 1854, anul inaugurării oficiale.

Ce este Rondul Roman? Un rond amenajat în stilul grădinilor romane antice, inaugurat în 1943, cunoscut și ca Rotonda Scriitorilor. Adăpostește douăsprezece busturi de piatră ale unor mari scriitori și cărturari români, așezate pe socluri înalte, în cerc.

Se poate merge cu barca pe lac? Da, în sezonul cald funcționează închirierea de bărci cu vâsle, serviciu plătit separat de accesul în grădină, care rămâne liber. Iarna, când lacul îngheață solid, tradiția locului este patinajul.

Care este cea mai apropiată stație de metrou? Izvor, pe magistralele M1 și M3, și Universitate, pe magistrala M2. De la ambele se ajunge pe jos la câte o intrare a grădinii într-un mers scurt, pe teren plat.

Cât timp îmi ia o vizită? O traversare rapidă durează 20-30 de minute. Pentru o vizită completă, cu Rondul Roman, malul lacului, monumentele și o pauză pe o bancă, rezervă între o oră și două.

Grădina este potrivită pentru copii? Da. Are locuri de joacă, distanțe scurte între atracții, rațe și lebede pe lac, iar bărcile din sezonul cald sunt principala atracție pentru cei mici. Aleile sunt accesibile cu căruciorul, deși grădina are câteva denivelări și scări scurte în zona lacului.