La doar 35 de kilometri de București, se află Parcul Natural Comana, întins pe aproape 25.000 de hectare. Acesta este o adevărată oază de natură, unde s-a creat un paradis pentru plante și păsări într-un peisaj tot mai arid. Parcul include păduri, ape, zone mlăștinoase, pajiști, terenuri agricole și sate. Citiți mai multe despre parc și istoria sa pe bucharest.name.
Istoria Fondării
Deși relieful parcului nu este impresionant, alte caracteristici naturale, alături de biodiversitatea sa vastă, au făcut ca Balta Comana să devină al treilea sit umed din România, după Balta Mică a Brăilei și Delta Dunării. În plus, este a doua zonă din țară ca nivel de biodiversitate. De-a lungul timpului, aici s-au stabilit peste 151 de specii de păsări și 19 specii de pești, multe dintre ele fiind protejate nu doar în România, ci și la nivel internațional.
Parcul Natural Comana este o arie protejată de interes național. Fondat în 2004 printr-o hotărâre a Guvernului României, scopul parcului este protejarea diversității florei și faunei din această zonă. O altă motivație pentru înființarea parcului a fost necesitatea de a conserva habitatul caracteristic pentru numeroase specii vulnerabile.
În februarie 2012, Parcul Natural Comana a fost recunoscut ca sit umed de importanță internațională și inclus în lista zonelor Ramsar, conform criteriilor Convenției Internaționale pentru Protecția Zonelor Umede, adoptată la Ramsar, Iran, în 1971.
Flora și Fauna Parcului
Parcul Natural Comana se întinde pe o fâșie de pământ continuă, lată de la 0,1 până la 17 kilometri și lungă de circa 40 de kilometri. Din suprafața totală a parcului, de aproape 25.000 de hectare, peste 8.000 sunt acoperite cu păduri de stejar, tei și ulm, care oferă un habitat optim pentru numeroase specii de plante și animale, cum ar fi fazanii, căprioarele, mistreții, iepurii și vulpile.
Zona acvatică Balta Comana acoperă peste 1.200 de hectare, dintre care 300 sunt suprafețe umede, sărate și inundabile periodic. Circa 62% din suprafața parcului este ocupată de terenuri agricole, pășuni, lacuri, sate și drumuri.
Parcul găzduiește două rezervații științifice, create pentru a proteja anumite specii de plante. În Oloaga-Grădinari, cu o suprafață de 249,4 hectare, este protejat Ruscus aculeatus (mătrăguna), iar în rezervația pădurii Padina Tătarului, întinsă pe 231,44 hectare, este protejată bujorul românesc sau Paeonia peregrina.
Primele observații asupra biodiversității excepționale din această zonă datează din secolul XVIII, când botaniștii Dimitrie Brândză, Dimitrie Grecescu și Z.K. Pantu au efectuat cercetări. Un studiu sistematic a fost realizat însă în anii 1970, când o echipă de botaniști de la Universitatea din București a identificat peste 1.250 de specii de plante, inclusiv stejari seculari protejați ca monumente naturale.
În prezent, Balta Comana găzduiește 141 de specii de păsări, dintre care 71 protejate la nivel internațional, 19 specii de pești, dintre care două specii endemice (țiganca și cleanul de Comana), și 31 de specii de mamifere, printre care vidra și pisica sălbatică, ambele protejate.
Probleme și Soluții
Administrația parcului se confruntă cu lipsa drumurilor de acces, a rețelelor de apă potabilă pentru satele din parc și a potecilor pentru vizitatori. În prezent, există zece trasee turistice cu o lungime totală de 56 km, marcate pentru a ajuta turiștii să se bucure pe deplin de peisajele oferite.
Administrația parcului participă la diverse proiecte de protecție, inclusiv „Reconstrucția Ecologică a Bazinului Comana,” realizat prin programul POS MEDIU cu un buget total de 7,41 milioane lei, coordonat de Consiliul Județean Giurgiu. Alte proiecte planificate includ reintroducerea castorului (Castor fiber) în bazinul Comana și monitorizarea vidrei (Lutra lutra).
Proximitatea față de București și frumusețea parcului Comana constituie resurse valoroase pentru atragerea turiștilor. Însă, fără dezvoltare sustenabilă și aplicarea unor măsuri de conservare adecvate, parcul riscă să-și piardă frumusețea naturală și biodiversitatea unică.