Parcul Regele Mihai I al României

Parcul Regele Mihai I al României — 187 de hectare construite în jurul unui lac

Până la începutul anilor ’30 aici nu era parc, ci mlaștină: o zonă joasă, insalubră, care strica perspectiva noului nord al Capitalei. Astăzi este cel mai spectaculos spațiu verde al Bucureștiului — 187 de hectare adunate în jurul lacului Herăstrău, care singur ocupă 74 de hectare, cu o alee de aproape șase kilometri care îi face ocolul complet. În interiorul lui încap un muzeu în aer liber cu sate reale demontate și remontate, o grădină japoneză cu cireși care înfloresc zece zile pe an, insule, debarcadere, teatru de vară și un șir de statui care spun, fiecare, altă epocă a orașului. Bucureștenii încă îi zic Herăstrău; numele oficial este, din 2017, Parcul Regele Mihai I al României.

Puncte de atracție

• Lacul Herăstrău — 74 de hectare de luciu de apă, cel mai mare din salba lacurilor Colentinei aflată în oraș; aleea care îl înconjoară măsoară 5,92 km și este reperul standard al alergătorilor bucureșteni.
• Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” — inaugurat pe 10 mai 1936 în prezența regelui Carol al II-lea și deschis publicului pe 17 mai, cu case, biserici de lemn, mori și anexe gospodărești aduse din satele de origine și remontate bucată cu bucată; unul dintre primele muzee în aer liber din Europa.
• Grădina Japoneză — amenajată la sfârșitul anilor ’90 și completată ulterior cu zeci de cireși japonezi; sakura ține doar 7-10 zile, de regulă în prima sau a doua săptămână din aprilie, și adună atunci cel mai mare aflux de fotografi din tot parcul.
• Insula Trandafirilor — insula amenajată în lac, unde se află Rondul Uniunii Europene, cu busturile părinților fondatori ai construcției europene.
• Aleea Cariatidelor — realizată inițial în bronz de sculptorul Constantin Baraschi în 1939 și distrusă în anii ’50; reconstituirea a fost finalizată în 2005, în piatră artificială, după modelul unei cariatide originale identificate în Cimitirul Bellu.
• Teatrul de vară — construit în 1956 lângă Muzeul Satului; scena în aer liber a rămas până azi locul concertelor și proiecțiilor de sezon cald.

Ce vei găsi aici

Parcul funcționează practic ca un cartier de agrement: are traseu perimetral, zone de mal amenajate, insule, terase și o densitate de monumente pe care puține parcuri europene o adună într-un singur perimetru.

• Alei late, asfaltate, pe care încap în paralel pietoni, alergători, biciclete și role, plus un pod pietonal care închide bucla lacului fără ieșire în trafic.
• Debarcadere cu bărci cu vâsle, hidrobiciclete și vaporașe care fac tur de lac în sezon.
• Statuar bogat: Charles de Gaulle la intrarea dinspre piața care îi poartă numele, Prometeu, Hercule, Nimfa adormită, busturi de scriitori și diplomați.
• Locuri de joacă pentru copii, terenuri de sport, zone de fitness în aer liber și spații largi de iarbă unde se stă pe pături.
• Restaurante și terase pe malul lacului, Clubul Diplomatic și zone de picnic organizate.
• Arboret matur și rarități botanice — stejarul plantat în 1961 în memoria lui Rabindranath Tagore și varietatea de salcâm japonez cu ramuri plângătoare descrisă științific aici în 1960, sub numele Sophora japonica Bucuresti.

Ce poți face și pentru cine

• Familii cu copii mici — alei plate fără trepte, locuri de joacă la câteva sute de metri unele de altele și mal accesibil cu căruciorul pe toată lungimea traseului.
• Alergători și bicicliști — bucla de 5,92 km este distanța de antrenament cea mai folosită din oraș, cu reper kilometric natural și fără intersecții cu mașini.
• Turiști aflați la prima vizită în București — Muzeul Satului oferă într-o oră și jumătate o traversare a arhitecturii țărănești din toate regiunile țării, fără să ieși din Capitală.
• Fotografi și pasionați de botanică — Grădina Japoneză în aprilie, magnoliile de primăvară și coloritul de toamnă de pe malul nordic.
• Cupluri și grupuri de prieteni — plimbarea cu barca sau vaporașul schimbă complet perspectiva asupra parcului, iar terasele de mal funcționează până seara târziu.
• Seniori — bănci dese, umbră continuă și trasee scurte între intrări și zonele de odihnă.

Cum ajungi și informații practice

Parcul se află în Sectorul 1, în nordul Bucureștiului. Cel mai comod acces cu metroul este pe magistrala M2: stația Aviatorilor te lasă la intrarea sudică, dinspre piața Charles de Gaulle, iar stația Aurel Vlaicu deservește latura estică. Din stația Piața Victoriei, nod între M1 și M2, se ajunge pe jos în aproximativ un sfert de oră pe traseu verde. Latura nordică este acoperită de autobuze urbane. Intrarea în parc este liberă, fără bilet, iar aleile sunt accesibile pe tot parcursul zilei; iluminatul public acoperă traseul principal. Muzeul Național al Satului este o instituție separată, cu bilet și program propriu, la fel ca închirierea bărcilor și cursele cu vaporașul, care se plătesc distinct de accesul în parc. Pentru un tur al lacului fără opriri rezervă în jur de o oră și jumătate; pentru o vizită completă, cu muzeu, Grădina Japoneză și o pauză pe terasă, ia-ți jumătate de zi.

Când să vizitezi

Primăvara este sezonul de vârf: magnoliile deschid seria în martie, iar în prima jumătate a lui aprilie Grădina Japoneză intră în floare pentru șapte până la zece zile — singura fereastră din an în care merită să vii dis-de-dimineață ca să prinzi aleile libere. Vara parcul devine refugiu de căldură: coroanele mature țin umbră pe aproape toată bucla, vaporașele circulă zilnic, iar teatrul de vară și terasele de mal mută seara în aer liber. Toamna dă cea mai frumoasă lumină a anului pe malul nordic, cu foioase care se colorează treptat din septembrie până la finalul lui octombrie și cu alei mult mai goale decât în sezonul cald. Iarna lacul îngheață parțial, traficul de vizitatori scade drastic, iar Muzeul Satului sub zăpadă, cu gospodăriile lui de lemn, arată cel mai aproape de imaginea pentru care a fost creat.

Bine de știut

Terenul de azi a fost timp de secole o zonă mlăștinoasă pe cursul Colentinei. Asanarea și amenajarea lacului s-au făcut între 1930 și 1935, în cadrul lucrărilor hidrotehnice coordonate de inginerul Nicolae Caranfil, care au transformat mlaștinile din nordul orașului în salba de lacuri de astăzi. Parcul a fost deschis publicului în 1936, odată cu expoziția „Luna Bucureștilor”, sub numele de Parcul Național; în același an, pe 10 mai, a fost inaugurat în interiorul lui Muzeul Satului, creat la inițiativa profesorului Dimitrie Gusti împreună cu Henri H. Stahl, Victor Ion Popa, Mihai Pop și Gheorghe Focșa, pe o suprafață inițială de circa 4.500 de metri pătrați. Numele parcului a urmat fidel politica epocii: Parcul Carol al II-lea, apoi Parcul I.V. Stalin în anii stalinismului, apoi Parcul Herăstrău, după extinderea și reinaugurarea din 1951. În 2017, Consiliul General al Municipiului București a decis denumirea actuală, în onoarea regelui Mihai I. Ansamblul este clasat monument istoric de categoria A, iar pe malul de nord-est a fost identificată o așezare preistorică înregistrată în Repertoriul Arheologic Național — dovadă că zona era locuită cu mult înainte să fie parc.

Sfaturi pentru vizitatori

• Dacă vii pentru cireșii japonezi, verifică stadiul înfloririi cu o zi înainte: fereastra este de maximum zece zile și se poate deplasa cu o săptămână de la un an la altul, în funcție de temperaturi.
• Combină parcul cu Muzeul Satului într-o singură ieșire, dar intră întâi la muzeu, dimineața, și lasă bucla lacului pe după-amiază — traseul se parcurge mult mai plăcut spre apus.
• Malul nordic și zona dinspre insule sunt semnificativ mai liniștite decât intrarea sudică; dacă vrei liniște în weekend, pornește din partea opusă intrării principale.

Întrebări și răspunsuri

Parcul Herăstrău și Parcul Regele Mihai I sunt același loc? Da. Este exact același parc: denumirea oficială a fost schimbată în 2017 prin hotărâre a Consiliului General al Municipiului București, dar numele Herăstrău a rămas în uzul curent și pe multe indicatoare și hărți.

Cât durează ocolul lacului? Aleea perimetrală are 5,92 km. În ritm de plimbare înseamnă aproximativ o oră și jumătate, iar în alergare ușoară 35-40 de minute. Traseul este închis buclă, fără să fie nevoie să ieși în trafic.

Intrarea în parc se plătește? Nu, accesul în parc este liber. Se plătesc separat doar serviciile și instituțiile din interior: biletul la Muzeul Național al Satului, închirierea bărcilor și hidrobicicletelor și cursele cu vaporașul.

Când înfloresc cireșii japonezi? De regulă în prima sau a doua săptămână din aprilie, iar floarea ține între șapte și zece zile. Data exactă variază de la an la an în funcție de temperaturile din martie.

Care este cea mai apropiată stație de metrou? Aviatorilor, pe magistrala M2, pentru intrarea sudică, și Aurel Vlaicu, tot pe M2, pentru latura estică. Din nodul Piața Victoriei, unde se intersectează M1 și M2, se ajunge pe jos în circa 15 minute.

Se poate merge cu bicicleta prin parc? Da, aleile principale sunt largi și folosite în comun de pietoni, bicicliști și persoane pe role; bucla completă a lacului se parcurge fără să traversezi vreo stradă.

Este potrivit pentru copii mici și cărucioare? Da. Aleile sunt plate și asfaltate, fără trepte pe traseul principal, iar locurile de joacă sunt distribuite pe mai multe zone ale parcului.

Cât timp trebuie alocat pentru o vizită completă? Jumătate de zi este intervalul realist dacă vrei să incluzi Muzeul Satului, Grădina Japoneză, Insula Trandafirilor și ocolul lacului. Doar pentru plimbare, două ore sunt suficiente.