{"id":3052,"date":"2024-11-06T15:18:28","date_gmt":"2024-11-06T13:18:28","guid":{"rendered":"https:\/\/bucharest.name\/?p=3052"},"modified":"2024-11-06T15:18:34","modified_gmt":"2024-11-06T13:18:34","slug":"povestea-vietii-savantului-roman-henri-coanda","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bucharest.name\/ro\/eternal-3052-povestea-vietii-savantului-roman-henri-coanda","title":{"rendered":"Povestea vie\u021bii savantului rom\u00e2n Henri Coand\u0103"},"content":{"rendered":"\n

Henri Coand\u0103 este un renumit savant rom\u00e2n, cunoscut pentru cercet\u0103rile sale \u00een aerodinamic\u0103 \u0219i descoperirea efectului Coand\u0103. A fost unul dintre pionierii avia\u021biei, cre\u00e2nd primul avion cu reac\u021bie din lume. Henri Coand\u0103 s-a n\u0103scut \u0219i a lucrat la Bucure\u0219ti. \u00cen acest articol, vom povesti despre via\u021ba acestui mare savant rom\u00e2n al secolului XX, despre curajul s\u0103u \u0219i despre proiectul s\u0103u inovator de \u201efarfurii zbur\u0103toare\u201d. Pute\u021bi citi, de asemenea, despre via\u021ba altui fizician remarcabil din Bucure\u0219ti, Radu Grigorescu, aici<\/a>. Mai multe detalii pe bucharest.name<\/a>.<\/p>\n\n\n\n

Biografie<\/h2>\n\n\n\n

Henri Coand\u0103 s-a n\u0103scut pe 7 iunie 1886, la Bucure\u0219ti, fiind al doilea copil \u00eentr-o familie numeroas\u0103. Tat\u0103l s\u0103u, Constantin Coand\u0103, a fost profesor de matematic\u0103, om politic \u0219i prim-ministru al Rom\u00e2niei. Mama sa, Aida Danet, era fiica celebrului medic Gustave Danet.<\/p>\n\n\n\n

Ini\u021bial, Henri a urmat cursurile Colegiului Na\u021bional \u201eSf\u00e2ntul Sava\u201d, dar tat\u0103l s\u0103u a decis s\u0103-l trimit\u0103 la un colegiu militar din Ia\u0219i. \u00cen 1903, Henri a absolvit colegiul cu gradul de sergent-major. \u0218i-a continuat studiile militare la \u0218coala de ingineri de artilerie din Bucure\u0219ti, iar \u00een 1904 a fost trimis \u00een Germania pentru a-\u0219i continua formarea militar\u0103, \u00eendeplinind astfel dorin\u021bele tat\u0103lui s\u0103u, care visa ca Henri s\u0103 devin\u0103 militar.<\/p>\n\n\n\n

Cu toate acestea, Henri era mai interesat de \u0219tiin\u021b\u0103 \u0219i avia\u021bie. \u00cen 1905, la doar 19 ani, a construit primul avion pentru armat\u0103. \u00cen perioada studiilor de la Institutul Montefiore, l-a \u00eent\u00e2lnit pe Giovanni Caproni, un faimos constructor italian de avioane \u0219i fondatorul companiei \u201eCaproni\u201d.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen 1908, Coand\u0103 s-a \u00eentors \u00een Rom\u00e2nia pentru a servi \u00een Regimentul II de Artilerie, dar a renun\u021bat cur\u00e2nd la cariera militar\u0103 \u0219i a plecat \u00eentr-o lung\u0103 c\u0103l\u0103torie \u00een Teheran \u0219i Tibet. Dup\u0103 aceast\u0103 experien\u021b\u0103, s-a \u00eenscris la \u0218coala Na\u021bional\u0103 de Inginerie \u0219i Aeronautic\u0103 din Paris, devenind primul \u0219i singurul absolvent al clasei sale \u00een specialitatea de inginer aeronautic.<\/p>\n\n\n\n

Cu sprijinul celebrului inginer \u0219i arhitect Gustave Eiffel (creatorul Turnului Eiffel) \u0219i al lui Paul Painlev\u00e9, Henri Coand\u0103 a \u00eenceput s\u0103 exploreze aerodinamica. \u00cen timpul unui experiment cu un tunel aerodinamic, Coand\u0103 a optimizat profilul aripii unui avion, descoperind astfel ceea ce avea s\u0103 fie cunoscut drept efectul Coand\u0103.<\/p>\n\n\n\n

\u00centre 1911 \u0219i 1914, Coand\u0103 a lucrat \u00een Marea Britanie, construind o serie de avioane care au c\u00e2\u0219tigat primul loc la un concurs interna\u021bional de avioane militare. Dup\u0103 izbucnirea Primului R\u0103zboi Mondial, s-a mutat \u00een Fran\u021ba, unde a proiectat avioanele din seria \u201eCoand\u0103\u201d. Dup\u0103 r\u0103zboi, s-a concentrat pe cercetare, realiz\u00e2nd descoperirea vie\u021bii sale, efectul Coand\u0103, \u00een 1934.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen timpul celui de-Al Doilea R\u0103zboi Mondial, Coand\u0103 a r\u0103mas \u00een Fran\u021ba, ocupat\u0103 de for\u021bele germane. S-a \u00eentors \u00een Rom\u00e2nia abia \u00een 1969, unde a fost numit director al Institutului de Crea\u021bie \u0218tiin\u021bific\u0103 \u0219i Tehnic\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Henri Coand\u0103 a murit la Bucure\u0219ti pe 25 noiembrie 1972, la v\u00e2rsta de 87 de ani. Numele s\u0103u este purtat de Aeroportul Interna\u021bional Henri Coand\u0103 din Bucure\u0219ti, cel mai mare aeroport din \u021bar\u0103. De asemenea, \u00een Bra\u0219ov exist\u0103 Academia BBC \u201eHenri Coand\u0103\u201d, una dintre cele mai tinere institu\u021bii de \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt superior din Rom\u00e2nia.<\/p>\n\n\n\n

\"\"<\/figure>\n\n\n\n

Ce este efectul Coand\u0103?<\/h2>\n\n\n\n

Efectul Coand\u0103 este un fenomen din fizic\u0103, numit astfel \u00een onoarea lui Henri Coand\u0103. Fenomenul const\u0103 \u00een faptul c\u0103 un jet de lichid sau gaz, care iese dintr-o duz\u0103 (partea terminal\u0103 a unei conducte, prin care se poate regla for\u021ba jetului), tinde s\u0103 fie atras de o suprafa\u021b\u0103 apropiat\u0103 \u0219i, uneori, s\u0103 adere la aceasta. Coand\u0103 a explicat acest fenomen prin formarea unei zone de curgere secundar\u0103 rapid\u0103 \u0219i presiune sc\u0103zut\u0103 \u00eentre marginea jetului \u0219i suprafa\u021b\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Acest efect a fost observat pentru prima dat\u0103 \u00een timpul testelor avionului \u201eCoand\u0103-1910\u201d. \u00cen timpul primului zbor de testare, avionul s-a pr\u0103bu\u0219it, dar descoperirea a deschis noi perspective de cercetare. \u00cen timpul testului, Coand\u0103 era la man\u0219\u0103 \u0219i nu a observat cum avionul se apropia de sol. \u00cen ultima clip\u0103, a tras de manet\u0103, dar avionul s-a pr\u0103bu\u0219it. Coand\u0103 a reu\u0219it s\u0103 sar\u0103 din cabin\u0103, sc\u0103p\u00e2nd nev\u0103t\u0103mat. Gustave Eiffel l-a felicitat pe Coand\u0103, afirm\u00e2nd c\u0103 a anticipat cu decenii \u00eenainte progresul tehnologic.<\/p>\n\n\n\n

Cel mai important rezultat al acestei cercet\u0103ri a fost capacitatea de a devia jetul la unghiuri mari, folosind energie minim\u0103. Coand\u0103 a brevetat mai multe dispozitive care folosesc efectul s\u0103u, inclusiv \u201eumbrela cu jet de aer\u201d.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen avia\u021bie, acest efect permite cre\u0219terea for\u021bei de portan\u021b\u0103 a aeronavelor. Un exemplu al utiliz\u0103rii sale este avionul An-72, \u00een care motoarele sunt amplasate pe aripi.<\/p>\n\n\n\n

Coand\u0103 a pl\u0103nuit, de asemenea, s\u0103 creeze o \u201efarfurie zbur\u0103toare\u201d care s\u0103 foloseasc\u0103 efectul s\u0103u. Proiectul a trecut neobservat p\u00e2n\u0103 la izbucnirea celui de-Al Doilea R\u0103zboi Mondial, c\u00e2nd germanii i-au cerut s\u0103 dezvolte o astfel de farfurie. Din p\u0103cate, proiectul nu a putut fi realizat din cauza costurilor ridicate \u0219i a lipsei de combustibil, o resurs\u0103 limitat\u0103 \u00een timpul r\u0103zboiului.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Henri Coand\u0103 este un renumit savant rom\u00e2n, cunoscut pentru cercet\u0103rile sale \u00een aerodinamic\u0103 \u0219i descoperirea efectului Coand\u0103. A fost unul dintre pionierii avia\u021biei, cre\u00e2nd primul avion cu reac\u021bie din lume. Henri Coand\u0103 s-a n\u0103scut \u0219i a lucrat la Bucure\u0219ti. \u00cen acest articol, vom povesti despre via\u021ba acestui mare savant rom\u00e2n al secolului XX, despre curajul […]<\/p>\n","protected":false},"author":425,"featured_media":2105,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[366],"tags":[1333,1329,1330,1332,1335,1337,1336,1331,1334,1174,1328],"moimportance":[30,33],"motype":[367],"moformat":[18],"class_list":{"0":"post-3052","1":"post","2":"type-post","3":"status-publish","4":"format-standard","5":"has-post-thumbnail","7":"category-dezvoltari","8":"tag-aerodinamica","9":"tag-al-xx-lea","10":"tag-aviatie","11":"tag-de-la-bucuresti","12":"tag-eiffel","13":"tag-henri-coanda","14":"tag-istoria-vietii","15":"tag-letaki","16":"tag-razboaiele-secolului-al-xx-lea","17":"tag-stiinta","18":"tag-universitatea-bucuresti-2","19":"moimportance-golovna-novyna","20":"moimportance-retranslyacziya-v-agregatory","21":"motype-eternal","22":"moformat-vlasna"},"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bucharest.name\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3052","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bucharest.name\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bucharest.name\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bucharest.name\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/users\/425"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bucharest.name\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=3052"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/bucharest.name\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3052\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":3056,"href":"https:\/\/bucharest.name\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3052\/revisions\/3056"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bucharest.name\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media\/2105"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bucharest.name\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=3052"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bucharest.name\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=3052"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bucharest.name\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=3052"},{"taxonomy":"moimportance","embeddable":true,"href":"https:\/\/bucharest.name\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/moimportance?post=3052"},{"taxonomy":"motype","embeddable":true,"href":"https:\/\/bucharest.name\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/motype?post=3052"},{"taxonomy":"moformat","embeddable":true,"href":"https:\/\/bucharest.name\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/moformat?post=3052"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}