{"id":2952,"date":"2024-10-30T21:09:32","date_gmt":"2024-10-30T19:09:32","guid":{"rendered":"https:\/\/bucharest.name\/?p=2952"},"modified":"2024-10-30T21:11:05","modified_gmt":"2024-10-30T19:11:05","slug":"istoria-vietii-si-carierei-lui-anghel-saligny","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bucharest.name\/ro\/eternal-2952-istoria-vietii-si-carierei-lui-anghel-saligny","title":{"rendered":"Istoria vie\u021bii \u0219i carierei lui Anghel Saligny"},"content":{"rendered":"\n

Anghel Saligny este un academician rom\u00e2n remarcabil, inginer constructor \u0219i unul dintre pionierii tehnicii mondiale \u00een proiectarea \u0219i construc\u021bia podurilor metalice. Saligny este unul dintre fondatorii ingineriei mecanice rom\u00e2ne\u0219ti. \u00cen acest articol, v\u0103 vom povesti despre acest inginer rom\u00e2n excep\u021bional, care a activat \u00een domeniul \u0219tiin\u021bei \u0219i a lucrat \u00een Bucure\u0219ti. Mai multe pe bucharest.name<\/a>.<\/p>\n\n\n\n

Istoria vie\u021bii<\/h2>\n\n\n\n

Anghel Saligny s-a n\u0103scut pe 19 aprilie 1854 \u00een \u0218erb\u0103ne\u0219ti. Tat\u0103l s\u0103u era francez, iar mama sa era polonez\u0103. Saligny avea, de asemenea, un frate mai mare, Alphonse Oscar I. Saligny, care a devenit cunoscut ca om de \u0219tiin\u021b\u0103<\/a>, chimist rom\u00e2n \u0219i membru al Academiei Rom\u00e2ne. Anghel mai avea \u0219i o sor\u0103, Sofia.<\/p>\n\n\n\n

Primele clase Anghel le-a urmat la un internat pentru copii \u00een Foc\u0219ani, fondat de tat\u0103l s\u0103u, Alfred Saligny, care era pedagog. Ulterior, Anghel a studiat la Colegiul Na\u021bional \u201eUnirea\u201d, iar mai t\u00e2rziu la o \u0219coal\u0103 german\u0103. \u00cenc\u0103 din copil\u0103rie, Anghel era pasionat de astronomie \u0219i a urmat cursuri la Universitatea din Berlin, unde a studiat cu celebrul fizician german Hermann von Helmholtz. \u00centre anii 1870-1874, Anghel a studiat ingineria la \u0218coala Tehnic\u0103 Superioar\u0103 din Charlottenburg, av\u00e2ndu-i ca profesori pe Johann Wilhelm Schwedler \u0219i Otto Franzius.<\/p>\n\n\n\n

\u00cenceputul carierei<\/h2>\n\n\n\n

Saligny a lucrat la construc\u021bia c\u0103ii ferate Cottbus-Frankfurt sub \u00eendrumarea lui Georg Christoph. \u00cen perioada 1877-1879, a activat pe \u0219antierul c\u0103ii ferate Ploie\u0219ti-Predeal sub conducerea lui Gheorghe Duca. De\u0219i i s-a propus s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 \u00een Germania, cu perspective de carier\u0103 \u00eentr-o \u021bar\u0103 \u00een plin\u0103 dezvoltare, t\u00e2n\u0103rul inginer a refuzat, hot\u0103r\u00e2ndu-se s\u0103 se \u00eentoarc\u0103 \u00een Rom\u00e2nia pentru a tr\u0103i \u0219i lucra \u00een Bucure\u0219ti.<\/p>\n\n\n\n

Activitatea inginereasc\u0103<\/h2>\n\n\n\n
\"\"<\/figure>\n\n\n\n

Saligny a fost un inginer constructor remarcabil, autor al numeroaselor inven\u021bii \u0219i solu\u021bii inovatoare \u00een proiectarea \u0219i construc\u021bia de poduri \u0219i cl\u0103diri industriale. Anghel Saligny a proiectat c\u0103ile ferate Adjud \u2013 T\u00e2rgu Ocna \u0219i a construit primele poduri combinate din \u021bar\u0103 (auto \u0219i feroviare). \u00cen Rom\u00e2nia, Saligny a construit poduri care au \u00eenlocuit vechile poduri realizate de companii str\u0103ine. Proiectele sale au introdus primele silozuri de beton armat din lume \u00een Br\u0103ila \u0219i Gala\u021bi.<\/p>\n\n\n\n

\u00centre 1884 \u0219i 1889, Anghel Saligny a lucrat la construc\u021bia docurilor \u0219i a depozitelor navale \u00een Gala\u021bi \u0219i Br\u0103ila, aplic\u00e2nd solu\u021bii inovatoare, precum utilizarea betonului armat \u00een construc\u021bia silozurilor. Aceste silozuri, construite sub conducerea sa, puteau stoca peste 25.000 de tone de cereale, av\u00e2nd pere\u021bi de forma unor pl\u0103ci \u2013 o premier\u0103 mondial\u0103.<\/p>\n\n\n\n

\u00centre 1884 \u0219i 1901, Saligny a fost \u0219eful Serviciului de Lucr\u0103ri Noi al Direc\u021biei Generale a C\u0103ilor Ferate Rom\u00e2ne, abord\u00e2nd problema \u00eenlocuirii podurilor de lemn cu poduri metalice. Cea mai important\u0103 realizare a sa din aceast\u0103 perioad\u0103 este construc\u021bia podului peste Dun\u0103re de la Cernavod\u0103, cel mai lung din Europa la acea vreme. Acest proiect a adus dou\u0103 inova\u021bii importante: un sistem nou de console \u0219i utilizarea o\u021belului moale \u00een loc de fier.<\/p>\n\n\n\n

Pe 21 octombrie 1890, \u00een prezen\u021ba Regelui Carol I, au \u00eenceput lucr\u0103rile la podul de peste Dun\u0103re. Cinci ani mai t\u00e2rziu, tot \u00een prezen\u021ba regelui, a fost inaugurat sistemul de poduri feroviare \u00eentre Fete\u0219ti \u0219i Cernavod\u0103 \u2013 un adev\u0103rat monument al ingineriei. Aceast\u0103 structur\u0103 a devenit cel mai important simbol al ingineriei rom\u00e2ne\u0219ti, rezist\u00e2nd timpului \u0219i condi\u021biilor climatice.<\/p>\n\n\n\n

Sistemul de poduri const\u0103 din dou\u0103 poduri cu deschideri \u00eentre 140 \u0219i 190 de metri \u0219i o \u00een\u0103l\u021bime de 30 de metri. Utilizarea o\u021belului moale a contribuit la durabilitatea structurii. Podul a fost testat cu o coloan\u0103 de 15 locomotive grele, iar Saligny, \u00eempreun\u0103 cu al\u021bi muncitori, a intrat \u00eentr-o barc\u0103 sub pod, garant\u00e2nd calitatea construc\u021biei cu via\u021ba sa. Coloana a traversat Dun\u0103rea f\u0103r\u0103 probleme, iar Saligny a declarat: \u201e\u0218tiam c\u0103 podul va rezista!\u201d. Ini\u021bial numit dup\u0103 rege, podul poart\u0103 ast\u0103zi numele de Podul Anghel Saligny.<\/p>\n\n\n\n

\u00centre 1889 \u0219i 1909, Saligny a condus lucr\u0103rile de dezvoltare a portului Constan\u021ba. A introdus pentru prima dat\u0103 \u00een Rom\u00e2nia pilo\u021bi \u0219i racloare din beton armat \u00een construc\u021biile portuare. De asemenea, \u00een aceast\u0103 perioad\u0103 a proiectat linia feroviar\u0103 T\u00e2rgu Jiu \u2013 Filia\u0219i \u0219i tunelul feroviar din Valea Mosti\u0219tei.<\/p>\n\n\n\n

Anghel Saligny a fost unul dintre fondatorii Societ\u0103\u021bii Politehnice din Bucure\u0219ti, pre\u0219edintele acesteia, profesor la \u0218coala Na\u021bional\u0103 de Poduri \u0219i \u0218osele, ministru al lucr\u0103rilor publice, membru \u0219i pre\u0219edinte al Academiei Rom\u00e2ne. Sub pre\u0219edin\u021bia sa, Academia a acordat numeroase burse pentru studen\u021bii rom\u00e2ni \u0219i str\u0103ini. Saligny s-a dedicat \u0219i studiului \u0219tiin\u021belor naturale \u0219i tehnice, av\u00e2nd o influen\u021b\u0103 semnificativ\u0103 asupra moderniz\u0103rii \u021b\u0103rii. Anghel Saligny a murit pe 17 iunie 1935 \u00een Bucure\u0219ti.<\/p>\n\n\n\n

Povestea lui Anghel Saligny este una despre dragoste pentru \u0219tiin\u021b\u0103 \u0219i munc\u0103 dedicat\u0103 \u00een slujba patriei \u0219i a viitorului ingineriei. Saligny a devenit unul dintre cei mai talenta\u021bi ingineri ai timpului s\u0103u la nivel mondial.<\/p>\n\n\n\n

Surse:<\/p>\n\n\n\n